Întotdeauna mi-am dorit să fiu altfel, să nu fiu încadrată
de nimic şi de nimeni, să nu am limite. Am fost binecuvântară cu nişte părinţi minunaţi care
m-au susţinut şi ajutat în toate chestiile pe care le-am încercat şi încă mă
susţin indiferent de cât de nebunesc ar suna ce-mi propun. Am vise mari, vise
care nu pot fi cuprinse în câteva cuvinte, aşteptări mari de la viaţă, planuri mari de viitor… Singura problema, ca
să zic aşa, e că nici eu nu ştiu exact ce vreau. Mă cunosc, dar totuşi nu ştiu
în ce măsură, mai am multe de învăţat şi sunt conştientă de asta. Am fost
învăţată să visez, asta am facut, asta fac şi asta voi face. Cred cu tărie că nimic nu mă poate opri şi, aşa
cum mi-a spus cineva, doar eu îmi pot sta în cale şi nu am de gând
să fac asta. Îmi doresc să îmi ridic nivelul cunoştinţelor tot mai mult în fiecare zi. Unele cuvinte înseamnă aşa mult pentru
mine, fără să-mi dau seama. Citesc cu o curiozitate şi o plăcere extraordinară diferite
lucrări de genul
"Toamna-şi scutură frunzele ruginii îmbrăcând glia rece
cu aripi frânte de înger căzut. Sufletul meu cântă armonia naturii stinse pe
strune de emoţie rătăcită, pierdută în negura unei veri demult apuse…. Lacrimi
reci de ploaie de toamnă îmi brăzdează obrajii palizi adunând răsucite sub
barbă degete împletite de apă sărată." care mă lasă mască.
Trebuia să-mi descriu visele, preocupările şi
pasiunile… Ei bine, arta e o mare parte din viaţa mea. Nu mă pot imagina
altfel. Fără muzică, desen, dans, parcă lumea mea nu e la fel, totul ar fi un
deşert amar al plictiselii, o viaţă fără culoare petrecută non-stop pe
facebook. Fără arta, lumea mea nu ar mai fi la fel, şi-ar pierde culoarea, ar
păli, s-ar dărâma. Fără să-mi exprim gândurile prin scris… Nu cred că aş
rezista! Dar în altă ordine de idei, pasiunile mele sunt chitara electrică,
pianul şi (cântatul cu) vocea, în materie de muzică. În rest desenul în creion,
nu mă dau în vânt prea mult după pictură, îmi place să învăţ lucruri noi şi
diferite, de aceea mi-am propus să învăţ chineză sau japoneză anul acesta, după
cum am posibilitatea. Sincer, îmi las imaginaţia să zboare departe, pe alte
meleaguri, şi atunci când pur şi simplu nu-mi găsesc cuvintele ca să dau grai
gândurilor, mă exprim prin dans.
Sunt simplu Raluca. Acestea fiind spuse,
sper că mă cunoaşteţi mai bine acum încât să puteţi spune şi voi că „E-un
cântec tot ce sunt”.
"I'm Not Going To Spend
My Life Being A Color"
My Life Being A Color"
cuz' if you've been born ORIGINAL, why do you want to die like a copy?!
"It Don't Matter If You're
Black Or White" |
