Scrisoare pentru omenire...

Scrisoare pentru omenire...

     Dragă omule,
               De ce lumea ta e în 2 culori? De ce e ori alb-negru, ori roz-negru? De ce nu ai mai multe culori în viaţa ta plictisitoare? De ce? Îmi poţi spune?
               De ce încerci mereu să-ţi complici viaţa? De ce nu o poţi lăsa simplă, aşa cum este ea? De ce vezi mereu partea goala a paharului? De ce te chinui în propria-ţi piele în loc să te accepţi? De ce spui că te simţi neiubit când nici măcar nu încerci să socializezi? De ce? Sau pur şi simplu nu ştii? Nu vrei să ştii? Nu ştii de ce faci ceea ce faci. Nu ştii de ce spui ceea ce spui, de ce crezi ceea ce crezi...
               Spune-mi de ce! De ce ai impresia că poţi lua totul de-a gata şi că orice ţi se cuvine? Sau că trebuie să lupţi din greu ca să fii cineva? De ce nu eşti mulţumit? De ce nu te bucuri? De ce nu iubeşti? De ce nu eşti atent la cei din jurul tău? De ce nu vezi detaliile care fac întregul? De ce nu vrei să înveţi să înveţi?
                De ce nu iei o pauză de la fugă să priveşti puţin stelele, luna? Frunzele care cad toamna şi zăpada care se aşterne iarna. Florile care cresc odată cu primăvara... La magia pe care o poartă ploaia. De ce?!
                De ce eşti "prea ocupat" ca să te joci? De ce eşti "prea matur, prea serios" ca să zâmbeşti? De ce nu vrei să simţi iarba vara? Să alergi desculţ pe câmpul ud de rouă? De ce nu vrei să vezi cum e pământul săpat şi ud, să culegi cartofi şi morcovi cu mâinile tale? Să mănânci legume crude, piept de pui fiert, nu o prăjeală de la KFC? Să simţi că trăieşti cu adevărat?  De ce nu cânţi în mijlocul străzii ca şi cum nimeni nu te-ar auzi? De ce nu dansezi în ploaie? De ce nu mai foloseşti foile, hârtia? Ştiu... Acum tehnologia a preluat controlul vieţii tale rutinare?
                 De ce?!
                                                                                          Semnat: Un "NEOM"!
~ pentru că eu ştiu să râd, să privesc norii şi să mă bucur de viaţă! De Adevărata viaţă…