Că tot vine Crăciunul, pentru că talent şi copii... Scenetă!

Că tot vine Crăciunul, pentru că talent şi copii... Scenetă!

Vreo 10 copii ţineau neapărat să facem o scenetă de Crăciun, aşa că m-am pus pe scris. Unii au vrut în versuri, alţii să cânte, alţii să danseze aşa că le-am făcut pe toate. Într-un timp atât de scurt, eu şi mami avem ce lucra cu ei! Unul din lucrurile bune e că ei chiar vor să înveţe şi îşi dau silinţa... Acum, să vedem ce iese!

Mama pregăteşte puiul pentru masa de Crăciun. Din când în când, se şterge pe mâini de şorţ. În acelaşi timp în camera de zi, cei doi copii pun globuri şi beteală în brad. Atmosfera e încărcată de mirosuri tipice Crăciunului: bradul, cozonacul proaspăt care se odihneşte pe farfurie lângă lapte şi portocalele nelipsite din coş aşteaptă lângă masă, imediat va pune puiul la cuptor ca felul specială a serii, căci mama ştie să gătească cel mai bine – e singura care cunoaşte ingredientul secret: Dragostea – şi puiul ei nu are concurent în lume.

Până la urmă, mama băgă puiul în cuptorul încins  şi copii o strigă:

Daniel: Mamă, mamă! Am terminat de împodobit bradul şi Rareş nu ajunge să pună steaua în vârf! O să strice totul!

Rareş: Nu-i adevărat! Minte. Maaamiii!!!

Mama: Vin acum!

Ştergându-şi mâinile de şorţ, cum era obiceiul ei, mama înţelegătoare merse în camera cealaltă să vadă de ce anume se ceartă copii iar. Cei doi strângeau steluţa şi trăgeau de ea de la unul la altul strigând: „E a mea!” „Ba e a mea!” Mama se uită blând la ei, se apropie şi spune:

Mama : Chiar şi în seara de Crăciun voi trebuie neapărat să vă certaţi? Of, of. Acum, daţi-mi steluţa mie, o voi pune eu în vârf.

Rareş şi Daniel: Daaar...

Mama: Niciun dar. Dacă nu vă înţelegeţi, pun eu steluţa în vârf.

Şi luă steluţa, o puse în vârf, iar copii se aşezară pe canapea.

Mama: Ce spuneţi, până e gata puiul, aţi vrea să auziţi Povestea Adevăratului Crăciun?

Daniel: Mai durează mult până va fi gata?

Mama: Cam jumătate de oră.

Rareş: Bine, atunci avem timp pentru o poveste.

Mama: Demult, într-un ţinut îndepărtat pe nume Betleem, avea să se scrie istoria lumii, căci Cel mai de preţ cadou ne-a fost dat. Iosif, trebuia să se înscrie pentru numărarea poporului pe o listă din Betleem şi a luat-o pe Maria, care era însărcinată cu Domnul Isus şi a plecat încolo. După ce s-a înscris, cei doi au căutat un loc unde puteau dormi, dar toate casele erau pline şi nu mai era loc pentru ei.

Rareş: Dar de ce, mami?

Mama: Pentru că foarte mulţi oameni au mers în acea cetate să se înscrie şi toţi au rămas acolo peste noapte.

Daniel: Păi şi Maria şi Iosif ce au făcut?

Mama: Au continuat să bată la uşi şi să întrebe:

Iosif: Cioc-Cioc! Oare aveţi vreun loc în care să putem rămâne peste noapte? Afară e frig, iar soţia mea va avea un copil.

Mama: Dar mereu şi mereu răspunsul era: Ne pare rău, dar nu mai avem locuri. Şi oricât de mult îi ruga Iosif, oamenii nu acceptau. Dar, până la urmă, un om s-a gândit că în grajdul lui era loc pentru doi oameni, aşa că a luat felinarul şi i-a condus acolo. În acel staul, Copilul s-a născut, iar animalele suflau aer cald pe El. (Aici se cântă Mântuitorul a venit) Maria l-a înfăşat în scutece şi l-a pus pe un pat de paie. Luna strălucea puternic şi o stea minunată lumina grajdul.

Steluţa: Veniţi cu toţii să vedeţi pruncul! E aşa drăgălaş cum doarme!

Steaua cântă „Astăzi s-a născut Hristos

Mesia chip luminos

Lăudaţi şi cântaţi

Şi vă bucuraţi. 

Mititel în făşeţel 

În scutec de bumbăcel

Lăudaţi şi cântaţi

Şi vă bucuraţi.” 

Mama: Trei păstori stăteau seara pe câmp cu turmele de oi. Încălziţi de foc, dormeau adânc şi visau. Dintr-o dată, în întunericul nopţii, un înger a apărut şi plin de lumină a început să cânte şi să spună:

Îngerul: „Căci un Copil ni S-a născut, un Fiu ni S-a dat [...]” Mergeţi şi închinaţi-vă Lui, căci El e Fiul lui Dumnezeu. Îl veţi găsi într-o iesle, urmaţi steaua.

Îngerul cântă „La Betleem colo-n jos
Cerul arde luminos
Preacurata
Naşte astăzi pe Hristos!”

Mama: Şi păstorii somnoroşi se uitau uimiţi la Înger. Unul din păstori a spus :

Păstor 1 : Şi ce îi putem dărui Copilului născut ?

Înger: El vrea doar inima voastră.

Mama : Păstoraşii au crezut că visaseră, dar când au văzut steaua cea strălucitoare au ştiut că îngerul a fost real. Au pornit către ieslea în care Isus dormea liniştit, iar când au ajuns, s-au închinat şi i-au dăruit câte un mieluşel din turmă:

Păstor 1 : Noi suntem ciobănaşii de pe deal,

avem câini şi avem oi,

steaua strălucea fără egal,

aşa că am venit acum la voi.

Păstor 2 : Un înger ne-a trimis în miezul nopţii,

aşa că am venit iute cu toţii.

Noi daruri pentr-un Rege nu avem,

aşa că vă aducem ce putem.

Păstor 3:  O oiţă din partea mea şi a lor,

să faceţi brânză pentru micul Puişor.

Mama : Unul dintre păstori avea un ucenic, care nu i-a putut da lui Isus o oiţă, aşa că i-a cântat (Ucenicul păstorului va bate la tobe cântecul Little Drummer Boy). Păstorii au rămas acolo, la iesle, închinându-se Copilaşului.

După un timp, de peste deal, Iosif a văzut trei crai apropiindu-se. A mers în calea lor şi i-a invitat în umila iesle. Când magii au ajuns, s-au închinat până la pământ Nou-Născutului şi fiecare i-a dat câte un dar preţios :

Magul 1 : Eu vin de la răsărit şi aur ţi-am pregătit.

Magul 2 : Din 2 zări şi două ţări, aduc smirnă în cântări.

Magul 3: Tămâie am adus cu mine,

să fie cum se cuvine

pentr-un Rege, Împărat,

care ne-a răscumpărat.

Mama: Magii au mai stat puţin, dar după un timp s-a întors fiecare în ţara lui. Acum să mergem şi noi la masă, cred că puiul e gata, miroase bine !

Aceasta a fost Povestea Adevăratului Crăciun. Până la urmă, Crăciunul nu înseamnă numai cadouri, bradul împodobit,  zăpadă sau masa de Crăciun. În această zi, noi sărbătorim cel mai preţios cadou pe care oricine îl putea primi vreodată : pe Isus. El are grijă de noi, ne iartă şi acesta e cel mai important lucru. Doar El face Crăciunul atât de special şi ne iubeşte orice am face. A venit pe pământ ca să ne salveze şi suntem mântuiţi prin El. (Unul din copii cântă Nicola - Cântec pentru Isus, iar ceilalţi copii dansează).

Asta a fost... Poate... Scurt? Mai mult decât probabil. Se poate adapta pentru mai mulţi copii: câteva versuri în plus la păstori, se pot adăuga gazde, se poate face un cor de îngeri, în funcţie de cât de mulţi copii sunt. Povestitorii sunt mama şi vocea naratorului care descrie la început şi la sfârşit, restul sunt actori şi cântăcioşi (cum spune tata). 

* Sceneta este postată pentru uz personal; dacă va fi folosită cu scopul de a fi prezentată, sunt de acord, atâta timp cât rămân anonimă ca scriitoare a ei ŞI persoana respectivă nu îşi va însuşi creaţia. Mulţumesc pentru înţelegere.